About the Book
Surs: Wikipedia. Pagini: 33. Capitolele: Sinaia, Vatra Dornei, Cojocna, Cluj, S rata-Monteoru, Buz u, C lim ne ti, B ile Herculane, Predeal, B ile Tu nad, Geoagiu-B i, Hunedoara, B i oara, Cluj, Amara, B ile Ol ne ti, Covasna, Borsec, Buzia, Sovata, B ile Felix, Ranca, Gorj, Sl nic-Moldova, Moneasa, Arad, B ile Govora, Comuna Soveja, Vrancea, Lacu Ro u, Harghita, Poiana Bra ov, C ciulata, Valcea, Comuna Moneasa, Arad, B ile Oglinzi, Stana de Vale, Valea Stelii, Sta iunea Fantanele, Cluj, Dur u, Neam, B ile 1 Mai, Oglinzi, Neam . Extras: Vatra Dornei ( maghiar Dornavatra, german Dorna-Watra) este un municipiu cu aproape 16.500 de locuitori, situat in jude ul Suceava, in nord-estul Romaniei. Municipiul se afl la confluen a raurilor Bistri a Aurie i Dorna, in partea de nord a Carpa ilor Orientali. Ora ul este cunoscut, inc din secolul 19, ca sta iune balnear i pentru practicarea sporturilor de iarn . O legend p strat in memoria Dornelor, care atest existen a Dornei inc de pe vremea intemeierii statului Moldovei, leag numele localita ii de o dragoste tragic a intemeietorului Moldovei - Drago Vod . Acesta s-ar fi indr gostit de p stori a localnic Dorina, pe care a ucis-o dintr-o gre eal i, in amintirea ei, a decis ca apa lang care s-a petrecut drama s poarte numele ei. O explica ie stiin ific a toponimicului "Dorna" este greu de oferit. Dictionarul Limbii romane editat de Academia RPR in 1958, explic no iunea "dorna" prin bulboan sau vale cu ap . Slavii au numit a ezarea ml tinoas "Dolina," romanii au numit-o "Durnacum" iar la romani a ajuns Dorina, care prin eliminarea vocalei "i" i prin rotacismul specific limbii romane, a devenit Dorna. Din izvoare istorice mai re inem c la 14 mai 1600 Mihai Viteazul, a trimis spre Moldova armata condus de generalul s u Baba Novac. Acesta a urmat drumul prin Candreni, peste Mestec ni, spre Campulung i apoi spre Suceava, in urm rirea domnului Moldovei Ieremia Movil . Dup anul 1775, Dorna intr sub s...
