About the Book
Surs: Wikipedia. Pagini: 53. Capitolele: Diamant, Amfiboli, Zeolit, Magnetit, Wolastonit, Agat, Z c mant, Turmalin, Cristobalit, Aragonit, Grafit, Malachit, Zircon, Georgius Agricola, Realgar, Marcasit, Dolomit, Ametist, Caolinit, Mic, Calcedonie, Carneol, Cinabru, Borax, Apatit, Spinel, Beril, Clasificarea mineralelor, Gips, Ilmenit, Corindon, Safir, Blend, Smarald, Pirit, Granat, Feldspat, Baritin, Piroluzit, Scara de duritate Mohs, Olivin, Siderit, Azurit, Minerale argiloase, Opal, Citrin, Biotit, Acvamarin, Fluorin, Rutil, Stibin, Titanit, Rubin, Piroxeni, Rodocrozit, Andaluzit, Talc, Diopsid, Tanzanit, Zoisit, Azbest, Wolframit, Autunit, Bornit, Minereu, Ajoit, Silvin, Friedrich Mohs, Sare gem, Steril, Epidot, Perovskit, Frank Wigglesworth Clarke, Structur cristalin, Vivianit, Pleocroism, Clivaj, Vanadinit, Comorile p mantului, Silicolit, Geod, Alabastru, Habitus, Lotrit, Sp rtur, Luciu, Gipsurile de la Leghia, Z c minte minerale friabile, Carat. Extras: Diamantul este un mineral nativ i in acela i timp o piatr pre ioas . Din punct de vedere chimic este una din formele de existen ale carbonului pur, celelalte fiind carbonul amorf (grafitul) i fulerenele. Diamantul cristalizeaz in sistemul cubic i poate atinge duritatea maxim (10) pe scara Mohs, duritatea variind ins in fun ie de gradul de puritate a cristalului. Din cauza durit ii ridicate, cristalele de diamant pot fi lefuite numai cu pulbere de diamant i din fulerit . Denumirea de diamant provine din limba greac "adamas", "de neinvins," "indestructibil." In latina clasic Plinius atribuie o denumire asem n toare safirului. Denumirea diamantului era bine cunoscut in antichitate. In India se numea "irra," iar in sanscrit i se spunea "vajira," cuvant ce definea tot ceea ce era dur. Arabii ii spuneau "al-mas" - adic "cel mai dur," de unde vine i denumirea slav de "almaz" (diamant). 800 i.Hr. - descoperirea primelor diamante. 320-296 i.Hr. - Cea mai veche m rturie scris...
